Intimplator...

Fiecare om este produsul unor intimplari imprevizibile,care ne urmaresc zi de zi,in fiecare minuta,in fiecare secunda...O simpla intimplare a conditionat aparitia vietii noastre in anul-X,luna-Y,data-Z si ora-T...O intimplare ne-a ales parintii,conditiile respective ne-au format pe noi in felul in care sintem unici si diferiti de ceilalti.Intreaga noastra viata se formeaza ca un puzzle din intimplari...Suntem mereu intr-un loc potrivit si la un timp potrivit chiar daca noi nu constientizam acest fapt.Este un joc al destinului posibil...Din intimplare intilnim oameni noi,apoi accidental acesti oameni noi apar tot mai des in vietile noastre...astfel apar prietenii nostri si oamenii apropiati...Pur si simplu parintii au hotarit accidental in care scoala sa inveti,in ce clasa si cu cine vei sta intr-o banca...Pur si simplu intr-un local X ai facut cunostinta cu o persoana Y...Scenariu simplu,genial si imprevizibil al destinului...Omul este mereu pus in situatia de a alege...mergind pe drum noi singuri nu intelegem de ce mergem anume pe strada respectiva si nu pe alta...O forta invizibila hotaraste totul pentru noi,avind in fata noastra doar o ILUZIE ca omul decide totul in propria viata.Se spune ca pisicile au 9 vieti...dar cite vieti are omul oare? S-ar parea ca avem toti cite una,dar oare e adevarat aceasta?! Ce daca in momentul in care ai ales din intimplare sa mergi la scoala pe un alt drum dar nu acel pe unde mergi deobicei a fost un accident in care ai fi putut suferi,tu pur si simplu nici n-ai stiut despre aceasta...a fost doar o decizie venita spontan care probabil ti-a salvat una din vietile tale cu numar necunoscut...Si cite oare intimplari de acest gen avem noi pe parcursul vietii?! Nimeni nu stie...Ideea acestei postari mi-a inspirat-o filmul "Mr Nobody"-unul din seria de filme care dupa vizionare iti lasa o stare de shock pe un timp indelungat si chiar te pune pe ginduri...Un singur cuvint,o simpla decizie,un pas spontan poate schimba o viata intreaga,defapt noi ne schimbam propriile vieti in fiecare zi,dar noi pur si simplu nu banuim despre aceasta...CIAO ;)

Sonata pianistului singuratic...

Era un tinar baiat de 20 de ani,nu tin minte exact cum il chema...l-am auzit citeva zile in urma cintind la pian...era cel mai din suflet cintec pe care  l-am auzit vre-o data...defapt nu era un cintec,dar era ceva pur si simplu cintat din toata inima...In acea zi eram impreuna cu prietenii si baiatul s-a apropiat de noi pentru a vorbi..era un baiat cu dezabilitati,adica nu chiar lucid insa in privirea sa stranie si vorbele fara sens era usor de vazut un suflet mare...Apoi linga noi a venit un profesor de pian si ma rugat pe mine si pe o prietena de-a mea sa mergem cu ei sus in sala de pian sa-l ascultam pe acel baiat cum cinta...a spus ca piesa lui se numeste "Sonata pianistului singuratic". El si-a luat o carte cu note...din cite am observat eu parea a fi un cintec foarte complicat...S-a asezat la pian si a facut primul gest deasupra clapelor...Eram in asteptarea acelui cintec si stateam mai aproape de pian ca sa-l aud...Era cel mai din suflet cintec...Dar...nu era un cintec...mi s-a dus inima in pamint cind am vazut ca el doar lovea haotic in clape dar in acelasi timp se uita in note si gesticula asemeni unui pianist adevarat...Era cel mai din suflet cintec pe care l-am auzit vre-o data...insa nu era un cintec...era un vis al acelui baiat...unul atit de dorit si in acelasi timp atit de nerealizabil...trist...pe la mijlocul cintecului mi-au dat ochii in lacrimi...era prea din suflet cintecul...Apoi profesorul s-a asezat la o ionica si a inceput sa cinte un cintec frumos si cit mai tare pentru a-i face baiatului o iluzie ca acel cintec frumos suna din clapele sale...Era cel mai fericit om din lume in acea secunda...Dupa ce si-a terminat sonata,el s-a ridicat in picioare si s-a inchinat...I-am aplaudat...caci era cel mai din suflet cintec pe care l-am auzit vre-o data,chiar daca nu era un cintec...CIAO ;)

"Love"cum s-ar spune)))

Stau in fiecare zi pe net de ziua si pina inspre dimineata si vad la toti pe statuturi cam acelasi lucru "te iubesc" sau ma original "te besq")),"love you" si "luv y")) Asa pare a fi armonios si sincer,dar nu stiu prin ce minune mai apoi statuturile se schimba in ceva de genul "I don't care"...iar hulubasii se sterg unul pe altul din prieteni)) Real love!!! n-am ce spune...)) Daca de revenit de la lumea virtuala in cea reala atunci situatia e cam aceeasi,ne iubim vre-o 2-3 zile cheltuind banii pe la Dolce Vita)) si apoi incepem a intelege ca in acele 2-3 zile cel mai bun ce a fost la noi era pizza))) Atunci se intreaba urmatoarea intrebare...Unde-i Dragostea cea nebuna? despre care toti vorbesc ca o au dar in esenta nici n-o stiu macar cum arata aproximativ) Raspunsul e simplu: ea nu este...) defapt este dar la fiecare in mod diferit...la fete ea vine cam dupa 20 de ani cind deja diploma de universitate nu-i departe de munti iar gindurile despre familie apar tot mai des din cauza cosmarurilor despre destinul vesnic de fecioara)) La baieti schema-i putin alta,apare Big Love la ei cam pe la 23-25 ani cind diploma de universitate (desigur care o au) sta deja undeva in dulap prafuita,la disco deja e cam prea tirziu sa mai dai friu emotiilor de EX-adolescent si uite ca in serile de meditatii intre pauzele de fotbal si bere apare la cineva o idee geniala "Da poate sa ma insor?!"))) Sau la unii parintii mai fac niste aluzii ca la anii lor ar trebui deja sa aiba si nepoti)) Deci aceste imbolduri mici mai apoi continua cu perioade de ciocolate si flori,intilniri cu taceri incomode))apoi niste cuvinte dragute si  ca urmare "haideti cumatri dragi la nunta!")))Ehhh...Love!!!))Am spus-o eu cam intr-o maniera ironizata despre dragostea adultilor,insa la ei ea exista cel mai mult si cel mai sincer,dar daca de vorbit despre noi-cei mai tineri...deja am spus mai sus d-re statuturi si Dolce Vita))) cam la asta se limiteaza love-ul nostru...Este o persoana care citind acest blog va fi foarte indignata-Vicuta mea scumpa...si ea va avea dreptate deoarece exista si exceptii in lumea asta cind dragostea adevarata vine mai devreme si este una sincera si pentru toata viata,asta e despre Vicuta si Amore al sau (numele e anonim :D) Da Vicuta!anume voi mi-ati demonstrat ca exista exceptii si sinteti bravo,insa asa ca voi sint mai putini...People,incercati sa fiti exceptii!)) CIAO! ;)